Sari la conținut

Rugăciunea la Locul de Muncă

Observația, Judecata și Execuția sunt cei trei factori de bază ai dizolvării.

Întâi: se observă. Al doilea: se judecă. Al treilea: se execută.

Spionii în război, întâi sunt observați; al doilea sunt judecați; al treilea sunt împușcați.

În inter-relaționare există auto-descoperire și auto-revelare. Cine renunță la conviețuirea cu semenii săi, renunță și la auto-descoperire.

Orice incident din viață, oricât de nesemnificativ ar părea, are indubitabil ca și cauză un actor intim în noi, un agregat psihic, un “Eu”.

Auto-descoperirea este posibilă când ne aflăm în stare de alertă percepție, alertă noutate.

“Eu”-l, descoperit în flagrant, trebuie observat cu atenție în creierul, inima și sexul nostru.

Un Eu oarecare de luxură s-ar putea manifesta în inimă ca dragoste, în creier ca un Ideal, dar punând atenție la sex, am simți o anumită excitație morbidă inconfundabilă.

Judecarea oricărui Eu trebuie să fie definitivă. Trebuie să-l așezăm pe banca acuzaților și să-l judecăm fără milă.

Orice evazivă, justificare, considerare, trebuie eliminată, dacă vrem cu adevărat să devenim conștienți de “Eu”-l pe care tânjim să-l extirpăm din psihicul nostru.

Execuția este diferită; nu ar fi posibil să executăm un “Eu” oarecare, fără să-l fi observat și judecat în prealabil.

Rugăciunea în lucrul psihologic este fundamentală pentru dizolvare. Avem nevoie de o putere superioară minții, dacă dorim cu adevărat să dezintegrăm cutare sau cutare “Eu”.

Mintea prin ea însăși nu ar putea dezintegra niciun “Eu”, acest lucru este irebatabil, irefutabil.

A te ruga înseamnă a discuta cu Dumnezeu. Noi trebuie să apelăm la Dumnezeu Mamă în Intimitatea Noastră, dacă vrem cu adevărat să dezintegrăm “Eu”-ri, cine nu-și iubește Mama, fiul nerecunoscător, va eșua în lucrul asupra sa însuși.

Fiecare dintre noi are Mama sa Divină particulară, individuală, ea în sine este o parte a propriei noastre Ființe, dar derivată.

Toate popoarele antice au adorat pe “Dumnezeu Mamă” în profunzimea Ființei noastre. Principiul feminin al Eternului este ISIS, MARIA, TONANZIN, CIBELES, REA, ADONIA, INSOBERTA, etc., etc., etc.

Dacă în planul pur fizic avem tată și mamă, în profunzimea Ființei noastre avem și pe Tatăl nostru care este în secret și pe Divina noastră Mamă KUNDALINI.

Sunt atâția Părinți în Cer câți oameni pe pământ. Dumnezeu Mamă în propria noastră intimitate este aspectul feminin al Tatălui nostru care este în secret.

EL și EA sunt cu siguranță cele două părți superioare ale Ființei noastre intime. Indubitabil EL și EA sunt însăși Ființa noastră Reală dincolo de “EU”-l Psihologiei.

EL se dedublează în EA și poruncește, conduce, instruiește. EA elimină elementele indezirabile pe care le purtăm în interiorul nostru, cu condiția unui lucru continuu asupra sa însuși.

Când vom fi murit radical, când toate elementele indezirabile vor fi fost eliminate după multe lucrări conștiente și suferințe voluntare, ne vom fuziona și integra cu “TATĂL-MAMĂ”, atunci vom fi Zei teribil de divini, dincolo de bine și de rău.

Mama noastră Divină particulară, individuală, prin puterile sale flamigeri poate reduce în praf cosmic pe oricare dintre acei atâți “Eu”-ri, care a fost observat și judecat în prealabil.

În niciun caz nu ar fi necesară o formulă specifică pentru a ne ruga Mamei noastre Divine interioare. Trebuie să fim foarte naturali și simpli când ne adresăm EI. Copilul care se adresează mamei sale, nu are niciodată formule speciale, spune ceea ce iese din inima sa și asta este tot.

Niciun “Eu” nu se dizolvă instantaneu; Divina noastră Mamă trebuie să lucreze și chiar să sufere foarte mult înainte de a reuși o anihilare a oricărui “Eu”.

Întoarceți-vă introvertiți, îndreptați-vă rugăciunea spre interior, căutând în interiorul vostru pe Divina voastră Doamnă și cu implorări sincere puteți să-i vorbiți. Rugați-o să dezintegreze acel “Eu” pe care l-ați observat și judecat în prealabil.

Simțul de auto-observație intimă, pe măsură ce se va dezvolta, vă va permite să verificați avansul progresiv al lucrului vostru.

Înțelegerea, discernământul, sunt fundamentale, totuși este nevoie de ceva mai mult dacă vrem cu adevărat să dezintegrăm “EU ÎNSUMI”.

Mintea își poate permite luxul de a eticheta orice defect, de a-l trece de la un departament la altul, de a-l expune, de a-l ascunde, etc., dar nu l-ar putea altera fundamental niciodată.

Este nevoie de o “putere specială” superioară minții, de o putere flamigeră capabilă să reducă în cenușă orice defect.

STELLA MARIS, Mama noastră Divină, are acea putere, poate pulveriza orice defect psihologic.

Mama noastră Divină, trăiește în intimitatea noastră, dincolo de corp, de afecțiuni și de minte. Ea este în sine o putere ignee superioară minții.

Mama noastră Cosmică particulară, individuală, posedă Înțelepciune, Iubire și Putere. În ea există perfecțiune absolută.

Bunele intenții și repetarea constantă a acelorași, nu servesc la nimic, nu duc la nimic.

De nimic nu ar servi să repetăm: “nu voi fi luxurios”; Eu-rile lascivității oricum ar continua să existe în adâncul psihicului nostru.

De nimic nu ar servi să repetăm zilnic: “nu voi mai avea mânie”. “Eu”-rile mâniei ar continua să existe în fundalurile noastre psihologice.

De nimic nu ar servi să spunem zilnic: “nu voi mai fi lacom”. “Eu”-rile lăcomiei ar continua să existe în diversele fundaluri ale psihicului nostru.

De nimic nu ar servi să ne îndepărtăm de lume și să ne închidem într-o mănăstire sau să trăim într-o peșteră; “Eu”-rile din interiorul nostru ar continua să existe.

Unii anahoreți cavernari pe baza unor discipline riguroase au ajuns la extazul sfinților și au fost duși la ceruri, unde au văzut și au auzit lucruri pe care ființele umane nu le pot înțelege; cu toate acestea, “Eu”-rile au continuat să existe în interiorul lor.

Incontestabil, Esența se poate scăpa de “Eu” pe baza unor discipline riguroase și se poate bucura de extaz, dar, după fericire, se întoarce în interiorul “Eu ÎNSUMI”.

Cei care s-au obișnuit cu extazul, fără a fi dizolvat “Ego”-ul, cred că au atins deja eliberarea, se auto-înșală crezând că sunt Maeștri și chiar Intră în Involuția scufundată.

Nu ne-am pronunța niciodată împotriva extazului mistic, împotriva extazului și a fericirii Sufletului în absența EGO-ului.

Vrem doar să punem accent pe necesitatea de a dizolva “Eu”-ri pentru a obține eliberarea finală.

Esența oricărui anahoret disciplinat, obișnuit să se scape de “Eu”, repetă o astfel de ispravă după moartea corpului fizic, se bucură pentru un timp de extaz și apoi se întoarce ca Geniul lămpii lui Aladin în interiorul sticlei, la Ego, la Eu ÎNSUMI.

Atunci nu-i rămâne altceva decât să se întoarcă într-un nou corp fizic, cu scopul de a-și repeta viața pe covorul existenței.

Mulți mistici care au dezîncarnat în peșterile din Himalaya, în Asia Centrală, sunt acum persoane vulgare, comune și curente în această lume, în ciuda faptului că adepții lor încă îi adoră și îi venerează.

Orice încercare de eliberare, oricât de grandioasă ar fi, dacă nu ține cont de necesitatea de a dizolva Ego-ul, este condamnată la eșec.